marți, 29 martie 2011

25 mart 2011 Bunavestire

(Februarie 22, 1987) Donum Vitae, reprezintă enciclica Sf. Părinte Papa Ioan Paul al II-lea cu referire la respectul pentru viaţa umană, respectul a existat dintotdeauna înaintea lui Dumnezeu. Dar şi propus ca şi regulă de bază, legată de porunca a cincea, “Să nu ucizi”. Data apariţiei acestui document are aproape 24 de ani şi este mereu de actualitate. Viaţa umană, aşadar, trebuie apărată din germen. "Embrionul uman, aminteşte din nou Biserica în documentul Donum vitae, trebuie tratat ca persoană umană, trebuie tratat în integritatea sa, îngrijit, vindecat, pe cât este posibil, ca orice persoană umană" (nr. 2274).

Orice viaţă, mai mult decât rodul iubirii părinţilor, e rodul iubirii lui Dumnezeu. Chiar când nu e rodul iubirii părinţilor, ci se naşte dintr-un simplu instinct animalic, viaţa e rodul iubirii lui Dumnezeu. De aceea, suprimarea unei vieţi e pumnal înfipt în inima lui Dumnezeu.

La viaţa omului se poate atenta în multe feluri. Dar, fără îndoială, cea mai odioasă crimă, "crimă abominabilă", cum o numeşte Conciliul, e uciderea copilului nenăscut. Soldatul ucis pe front are o armă în mână cu care se poate apăra; apoi, de bine, de rău cel puţin vreo douăzeci de ani, soldatul tot s-a bucurat de viaţă. Avortul însă înseamnă distrugerea unei fiinţe nevinovate, complet neînarmată, care nu a văzut nici măcar o clipă lumina soarelui.

Din momentul conceperii, prima celulă umană, zigotul în termeni ştiinţifici, deşi invizibilă cu ochiul liber, e o persoană umană având toată zestrea genetică. În codul genetic al primei celulei e programat totul, până şi culoarea ochilor. E o fiinţă umană nu în potenţă, cum se spune în filosofie, ci în dezvoltare, care până la naştere, şi după naştere până la moarte, devine ceea ce este deja în prima celulă, în embrion. E un lucru pe care îl învaţă nu numai Biserica bazându-se pe Biblie şi pe tradiţie, dar şi ştiinţa cea mai avansată.
23.03.2011, Sibiu (Catholica) – Acum două zile, când Asociaţiile membre ale Federaţiei Organizaţiilor Ortodoxe Pro Vita din România i-au scris Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române cu încântare despre Pastorala din Duminica Ortodoxiei, care are mai multe rânduri dedicate apărării vieţii, ne face să deschidem mai bine urechile şi ochii la ceea ce rezprezintă crima. "Am luat act cu deosebită satisfacţie de conţinutul Cuvântului Pastoral adresat clerului şi credincioşilor de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române cu ocazia Duminicii Ortodoxiei, a.c., în care se reafirmă învăţătura Bisericii privitoare la 'viaţa omului, ca dar sfânt al lui Dumnezeu', care 'îşi are începutul în momentul conceperii' şi care afirmă că 'dreptul la viaţă începe cu dreptul embrionului de a se dezvolta în pântecele mamei sale şi dreptul fătului de a se naşte'."

"Prin urmare, dacă suntem creştini, trebuie să afirmăm mereu că viaţa omului, ca dar sfânt al lui Dumnezeu, îşi are începutul în momentul conceperii sau al apariţiei embrionului viu. Ca atare, dreptul la viaţă începe cu dreptul embrionului de a se dezvolta în pântecele mamei sale şi dreptul fătului de a se naşte. Cine ucide viaţa embrionului sau a fătului săvârşeşte păcatul omuciderii. Din nefericire, crima avortului, fie că este provocat prin medicamente, fie prin operaţie chirurgicală, este astăzi foarte răspândită în lume, iar România se află, din păcate, pe lista primelor ţări din lume în ceea ce priveşte rata avorturilor. Păcatul acesta înfricoşător nu rămâne fără urmări asupra sănătăţii celor ce-l săvârşesc, asupra familiei şi asupra societăţii umane. Fericirea întemeiată pe crimă nu poate fi binecuvântată de Dumnezeu, deoarece prin crimă asupra omului este ucisă iubirea de oameni."

Este în acelaşi timp salutată "sublinierea faptului că avortul este omucidere şi recunoaşterea că 'România se află, din păcate, pe lista primelor ţări din lume în ceea ce priveşte rata avorturilor'." Şi textul continuă: "Din nefericire, în numele dreptului 'de a decide asupra propriului corp', recentul proiect de lege privind reproducerea umană asistată medical va consfinţi, dacă va fi adoptat, legalitatea şi finanţarea publică a unor aşa-numite tratamente ale infertilităţii, în realitate manipulări embricide ale darului vieţii, cu atât mai reprobabile moral cu cât infertilitatea poate fi una dintre consecinţele medicale ale avorturilor şi mijloacelor anticoncepţionale." Este exprimată recunoştinţa faţă de PF Daniel pentru proclamarea anului 2011 ca "An omagial al Sântului Botez şi al Sfintei Cununii în Patriarhia Română", "considerând că prin această necesară reafirmare a poziţiei Bisericii Ortodoxe Române se pune început unui program naţional bisericesc pentru promovarea valorilor creştin-ortodoxe privitoare la familie, sexualitate şi procreaţie, apt să contribuie în practică la stăvilirea tragediei naţionale a avortului în România, atât prin iniţiative pastorale, cât şi legislative".

"Spune DA vieţii!" este sloganul marşului pentru Viaţă, eveniment care va avea loc simultan la Bucureşti, Timişoara şi Satu Mare, sâmbătă, 26 martie 2011.

Expresia "Spune DA Vieţii!" are semnificaţia unei mărturii personale prin care participanţii afirmă deschis şi fără echivoc viaţa şi familia tradiţională ca fiind valori supreme, cerând protejarea acestora în toate situaţiile. În mod special ei solicită protecţia celor mai vulnerabile fiinţe umane, copiii nenăscuţi, care de peste 50 de ani sunt supuşi în România unui adevărat genocid. Alegerea datei nu este întâmplătoare: 26 martie urmează imediat marii sărbători "Buna Vestire", considerată sărbătoarea femeii creştine şi a bucuriei de a da viaţă. Moment real de a conştientiza faptul cum Dumnezeu într-atât se umileşte , la a fi conceput, El ca şi Dătător de viaţă, doar cu acordul voiţei libere umane. Ce mare sărbătoare! Dumnezeu Calea , adevărul şi Viaţa, însăşi Vaţa se lasă răstignită de mâna călăului nemilos: omul. Cu toate acestea, "Marşul pentru Viaţă" se doreşte un eveniment civic, fără caracter confesional şi de aceea deschis persoanelor din toate cultele creştine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu